Ziua neagră repede-a venit!
Şi cei ce-au stat cu Vodă l-au trădat cumplit.
Păcălit-or turcii şi-au plătit cu bani!
Viaţa lui Vlad Vodă s-a pierdut prin ani...
Păgânii au plătit pe toţi din greu,
Văzând că Vlad e tare ca un leu.
Cu aur şi cuvinte printre dinţi,
Le-au tot promis pe toţi să-i facă prinţi.
Şi ochii se măriră la aur şi minciuni
Şi toţi de lângă Vodă pornit-au drept la drum,
Cu gândul să-l omoare şi să-l arunce-n gropi,
Trădarea este cruntă, mai cruntă decât tot!
Vlad Ţepeş scoate paloşul încă o dată!
Loveşte, loveşte armata lui toată!
Dar ei, murdari de urme de aur,
Sunt răi! Şi muşcă din Vlahul lor faur!
Lumini din cer apar să ardă tot,
Să dea un semn la săbii, că-i vreme de război.
Lucesc în lame lacrimi şi sânge de-mpărat,
Dar ei lovesc cu ură, cu ură de tiran.
Secunde-au fost nevoie să şteargă ce-a făcut,
Cum i-a salvat de hoarde, de hoarde de păgâni.
Şi cum a scos din ţară toţi hoţii cei mârşavi,
Cum a zidit Valahia în litere, în ani!
Vlad Ţepes scoate paloşul încă o dată!
Loveşte, loveşte armata lui toată!
Dar ei, murdari de urme de aur,
Sunt răi! Şi muşcă din Vlahul lor faur!